Istoricul localităţii Insuratei
Oraşul Insuratei este atestat documentar în anul 1882.
Primele mari asezari care au luat fiinta prin stabilirea definitiva a populatiei, pe actualul teritoriu al asezarii noastre Insuratei, au fost satul de astazi, LACU REZI si satul CARAGICA. Data infiintarii lor nu este cunoscuta cu certitudine, unele traditii locale fixand-o prin anul 1794, iar altele pe la 1800-1802.
Rolul transhumantei, deci al ciobanilor care soseau cu turmele lor din regiunile Sibiului si Brasovului, in formarea de noi asezari, se desprinde din lucrarea lui Tudor Mateescu: “Pastoritul mocanilor in teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra”.Acestia, in drumul lor spre Dobrogea, aveau punctele de trecere a Dunarii pe la Braila, Gura Ialomitiei si Piua Petrii, unde existau si zone de carantina.Ei, in mod normal, se deplasau de a lungul raurilor deci si al Calmatuiului, o parte dintre ei stabilindu-se definitiv si pe teritoriul Insurateiului.
Marele Dictionar Geografic al Romaniei(vol.4, pag.90) mentioneaza ca primele asezari ale actualei localitati Insuratei erau situate pe o mare mosie care, inainte, purta numele “MUSETEANCA MARE” si facea corp comun cu mosia Viziru, proprietarul acesteia fiind considerta boierul G. Ipsilante.
“Pe la 1854 cateva familii din Lau Rezi s-au stabilit pe Mosia Museteanca, intemeind aici catunul Parladeni, dependent de comuna Lacu Rezi, pana la 1879 s-au improprietarit 508 locuitori si la 1882 s- a format satul si comuna Insuratei”, scotand in evidenta rolul pe care l-au avut locuitorii Lacu Rezilor in construirea unor locuinte si infiintarea noilor asezari.
Localitatea Insuratei a aparut ca un ansamblu de tarle si odai infiintate de locuitorii din zona de campie, cojani, care se ocupau cu cresterea oilor si a cornutelor mari. Un rol important l-au avut mocanii care se deplasau de la munte spre pasunile intinse din zona Baraganului si a Dobrogei, in toata perioada medievala, de a lungul Calmatuiului.
Incepand cu anul 1864, odata cu reforma agrara infaptuita de catre domnitorul uniri, A.I. Cuza, cu largul sprijin al ministrului Mihail Kogalniceanu, s-a realizat exproprierea partiala a pamanturilor, iar mosia Museteanca a devenit a statului.Conform Legii rurale, improprietarirea s-a facut pe pamanturile facute de lege si stabilirea cuantumului pamantului alocat taranilor dupa numarul vitelor fiecaruia.Vaduvelor si taranilor necalcasi nu li s-a dat decat loc de casa si gradina, iar tinerii insuratei primeau dreptul de a se stabili pe mosiile statului.
In aceasta perioada dreptul insurateilor de a primi pamant, in mare parte, nu a fost luata in seama, iar aplicarea legii rurale s-a aplicat cu mari greutati.
Abia la a doua improprietarire, tinerii insuratei au primit loturi de casa si pamant pe mosia Museteanca si care s-a realizat dupa Razboiul de Independenta din 1877-1878, tot conform legii rurale din 1864.
Cu aceasta ocazie au fost improprietariti dorobantii veniti din razboi si tinerii casatoriti, conditie principala pentru a primi pamant –cu suprafata totala de 275 ha, obligati sa se mute la proprietate, sa – si construiasca gospodarii si sa plateasca statului pamantul primit, determinand concentrarea unui numar mare de tineri insuratei si punand bazele viitoarei comune ( Lacu Rezi – “Latita”, Parlogeni –“Parladeni” - partea centrala a satului, Vizierni –partea de vest a centrului satului, Caragica- partea de vest a localitatii, Satu Nou, Cosoreni –partea de sud –vest a satului). Din aceste injghebari de familii s-a inchegat un sat mare care cuprindea in jur de 500 case, cu vechea denumire de “ PARLADENI”, care apartineau de comuna LACU REZI.
In iulie 1882, acest sat devine comuna, cu administratie proprie, care va purta numele oficial de “INSURATEI”, datorita numeroaselor familii tinere, de curand formate, din care era compusa. Incepand din 1898, vetrei satului i s-au adugat inca 440 de locuri de casa, iar aceasta parte a comunei, locuita tot de familii tinere, s-a numit “INSURATEII NOI”.
Asadar, denumirea oficiala a comunei deriva din faptul ca marea majoritatea a colonistilor erau tineri “insuratei”.
Localitatea Insuratei a evoluat treptat pe linia urbanizarii, lucru care s-a realizat la 5 mai 1989, cand in cadrul unei adunari emotionante” In temeiul Legii nr.2/1989 privind imbunatatirea organizarii administrative teritoriale a teritoriului,.. . s-a infiintat orasul Insuratei”.
Prezentare geografică:
Oraşul Insuratei reprezinta unul din cele patru orase ale judetul Braila, fiind asezat in partea central –sudica a acestuia, pe malul drept al raului Calmatui.
In centrul asezarii Insuratei se intretaie paralela de 44 º 55 latitudine sudica cu meridianul 27 º37 longitudine estica.
Partea centrala a teritoriului orasului Insuratei o ocupa lunca raului Calmatui.Jumatatea de nord a asezarii se intinde pe malul stang al Calmatuiului, in campia Baraganului de Nord sau Campia Brailei, iar cealalta jumatate este situata la sud de lunca raului Calmatui, in Campia Baraganului Central sau Campia Calmatuiului.
Despartind localitatea Insuratei in doua parti aproximativ egale, pe tirectia N.E. – trece drumul european - E 584, Braila – Slobozia – Bucuresti, care ne inlesneste legatura cu resedinta judetului nostru, municipiul Braila, aflat la 49 Km N.E. fata de Insuratei, iar spre S.V. realizeaza legatura cu comuna Baraganul, situata la 14 Km si in continuare pe aceeasi directie, cu orasul Slobozia.
Pe directia est –vest, tot prin mijlocul localitatii Insuratei, se gaseste drumul judetean modernizat care face legatura, spre est, cu satele componente orasului Insuratei :Maru Rosu – 3,5Km si Lacu Rezii -5,5 Km, iar spre vest cu comuna Zavoaia -12 km, orasul Faurei si, in continuare, cu orasele Ramnicu Sarat si Buzau.
Orasul Insuratei se invecineaza cu opt comune ale judetului nostru, astfel: la N.E. cu Viziru, la E. cu Stancuta, la S.E. cu Bertestii de Jos, la S. cu Victoria, la S.V. cu Baraganul, la V. cu Dudesti si Zavoaia, la N.V. si N. cu Bordei Verde.
Oraşul este compus din :
- satul Lacu Rezii
-satul Maru Rosu
- Valea Calmatui si cartier Dropia
Conditii climatice
Elementele meteorologice observate la diferite statii din judet, se diferentiaza putin, ca urmare a aspectului relativ uniform al reliefului.
Teritoriul orasului Insuratei se incadreaza in etajul climatic de campie, cu caracter uscat, caracterizat de seceta, viscole, inzapeziri, vanturi locale calde, reci si umede.
Zona are o clima continental cu nuante de excesivitate, caracterizat de variatiile mari de temperatura intre vara ( temperaturi de +40° C ) si iarna ( cu temperaturi ce coboara uneori pana la -30° C ). Temperatura medie multianuala este + 11°C. Primavara si toamna se inregistreaza ploi mai frecvente. Pe parcursul anilor s-au inregistrat si perioade de seceta ( de referinta fiind anii 1899 si 1947 ).
Vantul dominant sufla cu intensitate moderata din directia NE.
Cantitatea medie anuala de precipitatii este de circa 490 mm.
Adancimea de inghet este de 0,90 m, conform STAS 6054/77.
Riscuri naturale
Pericolele naturale sunt acele elemente ale mediului inconjurator, daunatoare omului si cauzate in general de fortele exterioare lui. In conditiile in care pericolul reprezinta cauza, iar riscul – posibilitatea de producere a respectivului pericol, dezatrul este definit ca un eveniment ce produce mari pierderi materiale si umane si prejudicii aduse mediului.
Mentionam doar riscul seismic care ar putea produce degradarea unor constructii.
Incadrarea seismica
Din punct de vedere seismic, teritoriul se incadreaza in zona „C” cu coeficient ks = 0,20. Perioada de colt Tc = 1,50 sec.
Relieful:
Caracteristicile reliefului
Pe teritoriul administrativ al orasului Insuratei apar doua mari forme de relief- campia si lunca.
Partea de nord, la nord de albia majora a Calmatuiului, are o altitudinea intre 20-30m, iar zona sudica, la sud de Lunca Calmatuiului prezinta altitudinea in jud de 40 m. Intre aceste unitati de campie se desfasoara Lunca Calmatuiului cu o altitudine intre 19-22 m, avand o inclinare generala de la vest la est spre Lunca Dunarii.
Pantele domoale cuprinse intre 1 – 3 % cu mici ondulatii si forme alungite caracterizeaza in general terenul plan al localitatii.
Reteaua hidrografica
Reteaua hidrografica din zona este reprezentata de raul Calmatui cu o vale asimetrica foarte meandrata datorita reliefului de campie prin care curge raul, pe directia vest-est.
Raul Calmatui reprezinta un vechi curs al Buzaului si are un bazin hidrografic putin dezvoltat. Albia minora este ingusta (20-25 m) si puternic colmatata, datorita pantei reduse si coeficientul mare de sinuozitate.
Debitul mediu multianual este 1,2 – 1,4 mc/s.
Vara, cand alimentarea este redusa, rezumandu-se doar la cea subterana, Calmatuiul se prezinta ca un firicel firav intermitent, cu ochiuri de apa in portiunile mai adanci. Primavara datorita topirii zapezilor, apele cresc, provocand inundatii pe terenurile destinate pasunilor.
Adamcimea apelor freatice variaza de la 0 in lunile joase, pana la peste 20,00 m pe campurile acoperite cu nisipuri.
Apele freatice nu constituie o sursa importanta pentru alimentarea cu apa a populatiei.
Apele de adancime reprezinta o sursa importanta in alimentarea cu apa a centrelor urbane. In zona Insurateiului apele de adancime se gasesc ain „ piertisurile Fratesti” intre 20-50 m si 50 – 100 m.
In zona imediat apropiată oraşului, la 1000 m adâncime, se află un important zăcământ ape geotermale cu temperatura apei de 61º C la suprafaţă.
Caracterizare geotehnica
Perimertul teritoriului Insuratei apartine Campiei Romane si poarta amprenta evolutiei acesteia.
Din punct de vedere geologic, analizand sondajele efectuate se poate afirma ca sunt prezente toate erele si cu mici exceptii toate perioadele.
In fundamentul Platformei Meosice sunt prezente sisturi cristaline precambriene, urmate de sisturi verzi si apoi sisturi calcaroase, argiloase, si gresii marne cu intercalatii de nisip. La suprafata formatiunile cuaternarului, reperezentat prin straturi de loess cu adancimea de 10-20m.
In zona orasului Insuratei, nivelul panzei freatice a fost interceptat la adancimea de 5,38 – 4,48 m fata de terenul natural.
Terenurile interceptate de forajele executate in zona, prezinta compresibilitate mare sau foarte mare, caracteristici nefavorabile ale rezistentei la forfecare.
Se incadreaza in categoria terenurilor de fundare slabe, care necesita masuri de imbunatatire in vederea fundarii directe a constructiilor.
Vegetatia si fauna
Fauna este reprezentata prin animale caracteristice zonei de stepa. Cele mai numeroase sunt rozatoarele: popandaul, harciogul, soarece de camp, soarece de stepa, iepure de camp. Pasarile cele mai raspandite din aceasta zona sunt: uliul porumbac, cucuveaua, sorecarul incaltat, potarnichi, cioara neagra, graurul.
In padurea Viisoara fauna este reprezentata prin: căprioare, fazani, mistreţi, iepuri.
Elementele de vegetatie din zona sunt de elemente tipice de stepa pontica si silvostepa panonica. Vegetatia caracteristica prin speciile de stepa a fost in mare parte destelenita si inlocuita cu vegetatie de cultura in proportie de 90%.
Cea mai mare parte a teritoriului administrativ este ocupata de terenuri agricole. Se gasesc si ramasite de stepa, reprezentata de pajisti naturale precum si pe marginea drumurilor, de-a lungul digurilor si canalelor de irigatie.
In pajistile xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee: negara, paiusurile stepice, pirul crestat, ovazul salbatec. Mai cresc traista ciobanului, troscotul, coada soricelului, volbura, papadia, pelinul, troscot, coltii babei, susai, levantica, holera, cimbrisor, diferiti scaieti, etc. Tufisurile sunt reprezentate prin porumbar, specii de maces, macris, etc.
Pe teritotiul administrativ Insuratei, la 10km de oras, exista pădurea Viişoara (salcâm şi stejar), cu suprafaţa de 601 ha - zonă naturală protejată, de importanţă naţională.
Organizare spaţiala:
Suprafata teritoriului administrativ INSURATEI, conform fisei cadastrale este de 21 303,00 ha.
Din totalul teritoriului administrativ al comunei de 21 303,00 ha, terenurile pe categorii de folosinta se impart astfel :
- Arabil = 15 292,00 ha
- Pasuni = 2 438,00 ha
- Vii = 334,00 ha
- Livezi = 240,00 ha
- Paduri = 978,00 ha
- Neproductiv = 520,00 ha
- Ape = 694,00 ha
- Drumuri si cai ferate = 440,00 ha
- Curti, constructii = 367,00 ha
In perimetrul intravilanului existent al vetrei de sat al localitatii INSURATEI, in ianuarie se afla 824,81 ha.
Zonele functionale
| Zone functionale |
Suprafata (ha) |
% din total intravilan |
|
Însurăţei |
Sat Măru Rosu |
Sat Lacu Rezii |
Trupuri |
Total |
|
| Locuinţe şi funcţiuni complementare |
457,99 |
8,5 |
38,6 |
3,05 |
507,85 |
61,57 |
| Unităţi industriale şi depozite |
11,65 |
- |
- |
0,91 |
12,56 |
1,47 |
| Unităţi agrozootehnice |
20,13 |
- |
0,55 |
47,71 |
68,39 |
8,01 |
| Instituţii şi servicii de interes public |
10,94 |
0,44 |
0,50 |
1,23 |
13,11 |
1,60 |
| Căi de comunicaţie şi transport, din care: |
76,05 |
1,57 |
3,94 |
- |
81,56 |
9,88 |
| - rutier |
76,05 |
1,57 |
3,94 |
- |
81,56 |
9,88 |
| - feroviar |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
| Spaţii verzi, sport, agrement, protectie |
2,15 |
- |
- |
- |
2,15 |
0,26 |
| Construcţii tehnico-edilitare |
2,70 |
- |
- |
- |
2,15 |
0,26 |
| Gospodărie comunală, cimitire |
3,37 |
- |
0,52 |
- |
5,69 |
0,47 |
| Destinaţie specială |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
| Terenuri libere |
128,44 |
0,90 |
3,00 |
20,64 |
132,34 |
16,05 |
| Ape |
0,26 |
- |
- |
- |
0,26 |
0,03 |
| Păduri |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
| Terenuri neproductive |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
| Total intravilan existent |
713,68 |
11,46 |
46,77 |
52,90 |
824,81 |
100,00 |
Structura populaţiei
Conform recensamantului din 16 aprilie 2002 populatia comunei este de 7336 locuitori ( 6695 Insuratei, 407 Lacu Rezii, 126 Macu Rosu, 108 Valea Calmatui ).
Din analiza evolutiei populatiei intre ani 1977 – 1995 orasul Insuratei este prezentat ca inregistrant scaderi ale populatiei cu 5,0- 10,0 %, si unspor natural mediu negativ.
Structura populatiei pe principalele grupe de varsta
Repartizarea populatiei pe principalele grupe de varsta comparativ cu procentele medii pe judet, in anul 1995 se prezinta dupa cum urmeza:
| Grupa de varsta |
Însurăţei |
Lacu Rezii |
Măru Rosu |
Valea Calmatui + SC DROPIA |
TOTAL Nr. Pers % |
| 0 - 14 ani |
1393 |
94 |
36 |
25 |
1548 |
19,95 |
| 15 - 59 ani |
4282 |
251 |
71 |
77 |
4681 |
60,34 |
| 60 si peste |
1388 |
105 |
17 |
19 |
1529 |
19,71 |
| Total |
7063 |
450 |
124 |
121 |
7758 |
100 |
Se observa o imbatranire a populatiei din teritoriul Insuratei si de reducere ca pondere si numar a populatiei tinere de pana la 15 ani.
Zona de locuit
In localitatea Insuratei numarul gospodariilor este de 2247 conform procesului-verbal incheiat la recensamantul din 2002. In orasul Insuratei sunt 197 apartamente de bloc.
Multe locuinte sunt construite din materiale perisabile, din chirpici si paianta. Au aparut si multe locuinte noi, construite din materiale durabile (caramida, b.c.a., boltari) pe terenuri virane sau dupa demolarea caselor vechi. De asemenea multe cladiri de locuit au fost reabilitate.
In intravilanul localitatiii majoritatea loturilor proprietate privata sunt intre 1000 si 3 500 m.p. |
